The 7 major steps for improving a site

Programator si cercetator in domeniul software, Jared Spool este o autoritate recunoscuta in domeniul uzabilitatii pe intrenet. Face parte din SIGCHI(Usability Professionals Association, the Association for Computing Machinery), si IEEE. (Institute of Electrical and Electronics Engineers) si preda la Tufs University Gordon. In 1998 a fondat User Interface Engineering, firma specializata in consultanta, training si cercetare in domeniul uzabilitatii pe internet:www.uie.com.

 

In articolul: ”The 7 major Steps For improving a web site”(Sapte pasi importanti pentru a imbunatati un site), Jared Spool prezinta cei mai importanti pasi pe care trebuie sa ii parcurga un web-designer pentru a realize un site bun.Astfel, recomandarile lui Spool sunt:

1.Efectueaza studii de cercetare: multi web-designeri se intreaba :”Care sunt utilizatorii mei/pe care ii vizez ? » si « De ce imi viziteaza pagina ? ».Cercetarea este unica metoda de a raspunde la aceste intrebari.

2.Testeaza uzabilitatea site-ului tau

3.Pe baza studiilor de cercetare si testelor de uzabilitate, construieste modele de design (design patterns) pe care toata echipa ta le va pune in aplicare.

4.Separa stilul de continut:prea multi web-designeri folosesc tehnici si programe care cer schimbari majore de cod pentru orice schimbare de design, oricat de simpla ar fi aceasta.De aceea, este recomandata utilizarea XHTML si CSS.

5.Scrie in functie de suport:a scrie pentru un « ecran » este diferit de a scrie pentru un ziar.

6.Organizeaza continutul pentru utlizator si foloseste cuvinte cheie.

7.Lucreaza pentru practica de zi cu zi:tine cont de contextul in care urmeaza sa fie vizitata pagina in cauza.

Sursa:uie.com,webpronews

“Nu ma pune sa gandesc”:Steve Krug

“Sincer? Am scris cartea (“Don’t make me think”n.a.) ca sa imi dublez rata de consiliere.”(Steve Krug pentru boxesandarrows.com)

Steve Krug este fondatorul firmei de consultanta in domeniul uzabilitatii “Advanced Common Sense” cu sediul in Chestunt Hill, Massachussttes si autorul cartii “Don’t make me think”(Nu ma pune sa gandesc), un ghid rezumativ despre facilitarea interactiunii utilizator-computer.

De-a lungul anilor, Krug a lucrat pentru Apple, Netscape, AOL, BarnesandNoble.com,Excite@home,Lexus.com.Cartea “Don’t make me think”(Nu ma face sa gendesc), cu subtitlul “A Common Sense Approach to Web Usability” (O abordare de bun simt a uzabilitatii pe net) trateaza, intr-un limbaj extrem de aceesibil, tema uzabilitatii pe internet. Structurata in 3 parti si 11 capitole, lucrarea porneste de la premisa ca un program/website bun ar trebui sa pe permita utlizatorilor sa isi duca la bun sfarsit sarcinile cat mai usor si cat mai rapid posibil.

Din punctul de vedere al lui Krug, o pagina buna trebuie sa aiba un design cat mai simplu si sa contina un text scurt, lizibil si scanabil: «Every question mark adds to our cognitive workload, distracting our attention from the task at hand»-Steve Krug (Fiecare semn de intrebare mareste efortul intellectual sin e distrage atentia de la sarcinile pe care le avem de indeplinit.

Tot el e de parere ca regula celor doua clickuri (dictatura celor 2 click-uri), nu mai este de actualitate, linkurile pot sa fie mai multe la numar, daca paginile catre care se face trimiterea au un continut clar, concis si cu o utilitate evidenta si imediata.

Navigarea este facilitata si prin respectarea unor conventii general valabile in organizarea paginii si la nivel de iconite si simboluri (de exemplu utilizarea pentru site-urile comerciale a iconitei care infatiseaza un carucior de cumparaturi este general cunoscuta si rapid inteleasa de utilizator).

Un site bun tine in primul rand cont de utilizator si are in vedere transmiterea cat mai corecta, rapida si concisa a mesajului site-ului. Autorul cartii e de parere ca nu este productiv sa faci un portret general al utilizatorului de internet, pentru ca exista foarte multe variabile care determina decizia : « imi place , nu imi place site-ul ». De aceea, Krug considera ca o pagina trebuie testata iniante de a fi lansata, recomandabil pe cat mai multi utilizatori.

Steve Krug afirma ca , ajungand pe o pagina de internet, utlizatorul trebuie sa gasesca raspunsul la urmatoarele intrebari :

1.Care est identitatea site-ului (la ce se refera ?)
2.Pe ce pagina sunt ?(cum se numeste site-ul)
3.Ce optiuni de navigare am ? (navigare locala)
4.Unde sunt eu pe pagina in raport cu ansamblul (ma aflu aici)
5.Cum pot sa fac o cautare ?

Sursa:boxesandarrows, ergolab , adobe, sensible

Jakob Nielsen-scurta prezentare

« Este inacceptabil ca ceea ce reprezinta baza noii societati sa fie atat de dificil de utilizat, in asa fel incat jumatate din populatie sa fie exclusa.Chiar si cei care au suferit invatand sa foloseasca internetul trebuie sa intampine zilnic dificultati.Ei se pierd, nu pot sa indeplineasca diferite sarcini si petrec prea mult timp navigand. Noi, oamenii, nu vom mai accepta aceasta situatie. Calculatoarele trebuie sa se adapteze la nevoile noastre in loc sa ne forteze sa facem acrobatii de circ. »*(Jakob Nielsen pentru Largeur.com)

Jakob Nielsen (nascut in 1957 in Copenhaga, Danemarca), este scriitor si consultant un uzabilitatea software-lui si web-designului.

Si-a obtinut doctoratul la Universitatea Tehnica din Danemarca (Danmarks Tekniske Universitet) cu o lucrare pe tema designul interfetei cu utilizatorul si automatica.A lucrat la Bellcore, IBM si la Sun Microsystems.

Ca si cercetator in domeniu, la inceputurile internetului , a prezis ca hypertextul este viitorul in materie de design de interfata si a publicat o carte pe acest subiect : Hypertext si Hypermedia (1990). Prezicerea s-a adeverit, iar cartea a mai aparut o data, intr-o versiune imbunatatita, in 1995, cu titlul : Multimedia si hypertext : Internetul si dincolo de internet ( Multimedia and Hypertext: The Internet and Beyond).

Impreuna cu un alt expert in usabilitatea internetului, Donald Norman a fondat, in 1998, Norman Nielsen Group, specializata in interactiunea dintre computer si utilizator (human computer interaction-HCI). Norman Nielsen Group beneficiaza de serviciile multur experti in domeniul uzabilitatii internetului, cei mai cunoscutii finnd cei doi, Norman si Nielsen, ca si consultantul Bruce Tognazzini.

(*) Afirmatia este reprezentativa pentru teorile promovate de Nielsen. Cercetatorul pledeaza pentru un internet mai rapid si mai usor de utlizat, pentru o interfata cat mai simpla a site-urilor (vezi site-ul propriu : www.useit.com). Opiniile sale si criticile dure aduse unor site-uri foarte populare au facut din el o persoana foarte controversata din domeniul uzabilitatii internetului.

Sursa:Wikipedia,Largeur

Rezumat:Concis, scanabil si obiectiv :Cum sa scrii pentru web

Studiu: Concise, Scannable and objective : How to write for the web (Concis, scanabil si obiectiv :Cum sa scrii pentru web)

 

Studiul efectuat de John Morkes si Jakob Nielsen in 1997 a fost realizat in trei etape si pe 81 de utlizatori web. Primele doua faze s-au bazat pe cercetare calitativa si au avut ca scop extragerea unor concluzii in ceea ce priveste modul de citire pe internet si preferintele utilizatorilor. A treia parte a studiului, bazata pe masurare si cuantificare, a formulat sapte ipoteze, dintre care sase s-au confirmat in totalitate, iar una partial.

Studiul din 1997 s-a bazat si pe idei formulate in cercetari anterioare, care stabilesc urmatoarele :

1.utlizatorii nu citesc integral informatia dintr-o pagina web, ci au o lectura pe diagonala : (scaneaza pagina);
2.utlizatorii nu agreaza paginile lungi, unde trebuie sa foloseasca frecvent bara de scroll ;
3.utilizatorii prefera informatii factuale si la obiect ;

Aceste trei concluzii au fost confirmate si de studiul din 1997. Pe langa acestea, in urma cercetarii calitative din primele doua etape, s-a mai stabilit ca utlizatorii :

-prefera ca site-urile sa aiba motoare de cautare, deoarece acestia doresc sa intre in posesia informatiei   cat mai repede ;
-doresc sa viziteze pagini web care sa se incarce rapid ;
-apreciaza informatia structurata clar si concis pe modelul piramidei inversate si pe sistemul « un paragraf=o idee » ;
-considera ca linkurile sunt utile pentru ca sporesc atat credibilitatea site-ului cat si placerea si utilitatea navigarii ;
-apreciaza un unghi de abordare amuzant, dar considera ca stilul de umor trebuie sa se preteze la publicul tinta al paginii respective ;

Pentru a treia etapa, 51 de persoane au fost puse sa parcurga cinci variante de pagini (fiecare alta varianta) cu informatia structurata in cinci moduri diferite : a)stil promotional (marketing)-aceasta a fost varianta de control ; b) stil care incurajeaza scanarea ; c) stil concis ; d) stil obiectiv ; e) stil obiectiv, concis si text scanabil ;

S-a pornit de la urmatoarele premise :

1.Utilizatorii care citesc pagini ce contin un text usor de scanat si redactat concis consuma mai putin timp pentru navigare decat cei care parcurg texte redactate in stil promotional (in cazul de fata varianta de control) ;
2.Cititorii de pagini scanabile si/sau concise fac mai putine erori decat cei care citesc variante redactate in stil promotional ;
3.Cei care parcurg pagini scanabile si/sau concise retin mai bine informatia transmisa decat ceilalti.
4.Utilizatorii de pagini scanabile/concise retin mai usor structura site-ului in cauza.
5.Cititorii paginilor scanabile si/sau concise si/sau obiective obtin mai multa satisfactie in urma parcurgerii textului oferit decat ceilalti.
6.Combinarea stilurilor biectiv, concis si scanabil este dezirabila deoarece va oferi rezultate mai bune in ceea ce piveste :timpul folosit pentru efectuarea sarcinilor, rata de eroare(mult mai scazuta), memorare si satisfactie subiectiva.
7.La efectuarea unui scor pentru fiecare tip de site, cel obiectiv, concis, scanabil, conbinat va avea un punctaj mai ridicat decat varianta de control.

S-au confirmat premisele 1, 2,3, 5, 6, 7. Ipoteza 4 a fost certificata doar partial, deoarece nu s-au sesizat diferente mari la acest nivel intre uilizatori.