Modalitati de cautare de web

Pentru a gasi informatii pe net, folosesc diferite proceduri:

1.pentru cautarea pe web folosesc fie metacrawlere-cu precadere “vivisimo”,pentru ca imi organizeaza cautarea pe categorii, fie motoare de cautare ca “google” sau “ask.com”(preferatele mele);

2.f.f rar folosesc optiunea “I am feeling lucky” de la Google, de obicei cand am la dispozitie foarte putin timp, deoarece ma directioneaza catre o singura pagina, in general de pe un site cu autoritate in domeniul cautarii;

3.folosesc “youtube” pentru a cauta video-uri virale (1*), videoclipuri, episoade din diferite manga anime (:)-pe care le gasesc mai greu in alte moduri ), interviuri televizate cu diferite personalitati;

4.folosesc wikipedia pentru a ma documenta pe diferite subiecte;

5.pentru a extinde sau restrange cautarea utilizez cautarea de tip boolean;

6.imi customizez pagina principala a Google prin Preferences, in general pentru franceza si spaniola, astfel incat in afara de optiunea “cautare pe web”, care imi listeaza in general intai pagini in engleza, de cea”cautare in limba romana” de pe interfata romaneasca, am si optiunea “personalizat”;

7.cand folosesc Google, pentru a rastrange cautarile, utilizez Web Search Features;

 (1*) termenul de video viral se refera la continuturi video care devin populare cu ajutorul internetului, prin e-mail, instant messaging, bloguri sau site-uri de sharing; au deseori un continut umoristic si apar intr-o gama foarte larga, de la scheciuri ce fac parte din emisiuni TV pana la filmulete realizate de amatori;

Boolean Search-scurta prezentare

Cautarea de tip Boolean este utilizata pentru a eficientiza gasirea informatiilor pe internet si presupune utilizarea unor conectori logici, cu precadere AND, OR, NOT, iar pentru Altavista , AOL, Lycos, si NEAR.

Este denumita dupa matematicianul englez George Boole, care la jumatatea secolului al XIX-lea a pus bazele unui sistem de logica algebrica ce are aplicabilitate in electronica si informatica.

Conectorii logici functioneaza in felul urmator:

AND-este utilizat pentru a restrange cautarea si presupune prezenta termenilor legati prin conector pe aceeasi pagina ; are ca echivalent semnul « + » , care poate fi folosit pentru aceeasi comanda ;
Ex: Berlusconi AND Forza Italia -va lista toate paginile care contin ambii termeni;

OR-este utilizat pentru a extinde cautarea si presupune prezenta unuia dintre termenii legati prin conector pe paginile identificate ;
Ex: Poveste Or basm -va gasi pagini care cuprind unul din termini;

NOT-este utilizat pentru a restarnge cautarea; presupune identificarea paginilor care contin primul termen, dar nu il cuprind si pe al doilea;are ca echivalent semnul “-“;
Ex: Da Vinci  NOT Mona Lisa -va lista paginile care cuprind numele Da Vinci, dar nu si referirea la Mona Lisa;

NEAR-este utilizat pentru a preciza la ce distanta trebuie sa se afle in pagina cei doi termini legati prin conector; este utilizabil doar pentr AOL ( numarul este specificat prin comanda « Near/numar »), Altavista( 10 cuvinte) si Lycos (25 de cuvinte) ;

Termenii pot si combinati intre ei in modul urmator :
Ségolène Royal+PS-élections
sau
(Ségolène Royal AND PS) NOT élections

Modalitati de limitare pentru o cautare de informatii pe web

Exista mai multe metode de limitare a rezultatelor unei cautari. Iata cateva exemple :

-prin incadrarea termenilor intre ghilimele;de exemplu, daca introducem pentru cautare Joey Tribianni (prietenii stiu de ce ), vom avea o listare atat a paginilor care gasesc cele doua nume alaturate, cat si a celor care gasesc Joey in Url si Tribianni undeva in document ;daca, dipotriva, formulam « Joey Tribianni », calculatorul ne va lista doar paginile care contin termenii alaturati si in ordinea introdusa;

-prin utilizarea cautarii de tip Boolean ;

-prin folosirea optiunii de tipul Advanced search a motorului Google, care permite selectarea limbii in care apar documentele, cautarea dupa cuvinte exacte, cautarea dupa formatului documentului(.pdf , .ppt , .doc, etc), filtrarea prin SafeSearch (care elimina site-urile cu un continut sexulal explicit), etc. ;

-prin customizarea paginii de cautare ( de exemplu la Google, optiunea Preferences) ;

-prin cautarea unui format dorit ;majoritatea motoarelor de cautare au optiuni pentru cautare de text, de imagini, de informatii continute in grupuri de discutie, etc ;

-prin folosirea motoarelor cu un anumit target, cele numite motoare de nisa                  (ex : motoare de cautare pentru bloguri, pentru locuri de munca, pentru informatii din domeniul medical, business, etc.) ; dupa caz, folosirea motoarelor de cautare regionale (araby.com, baidu.com, rambler.com, sapo.com, etc)

-prin transcrierea corecta a termenilor cautati (verificarea gramaticala) ;

-formularea clara a cerintei; de exemplu, daca dorim informatii despre Windows Vista, nu vom introduce Windows, ci “Windows Vista”;

-anumite motoare de cautare, de exemplu altavista, permit limitarea cautarii dupa host, printr-o comanda de tipul:”football score”+host:uk 

Exemple de motoare de cautare

Ask.com, fondat ca askjeeves (personajul Jeeves este inspirat din eroul cu acelasi nume al scriitorului P.G.Wodehouse) era conceput initial ca o pagina prin intermediul careia se rapundea la interbarile utilizatorilor, intrebari formulate intr-un limbaj informal.Mai tarziu, in perioada in care Google a inceput sa castige teren, indexand din ce in ce mai multe pagini, askjeeves a inceput sa piarda utilizatori. Desi site-ul a fost regandit in asa fel incat sa permita si cautarea prin cuvinte cheie, a fost lasat in urma. In acea vreme, avea totusi un mare avantaj : nu a fost afectat de spamurile de pe urma carora au avut de suferit multe motoare de cautare, asa incat anumite pagini pe care de exemplu Google , Yahoo sau My Msn nu le gaseau, erau identificare de Askjeeves.

Pe parcurs site-ul s-a reinventat, iar pe 26 februarie 2006, s-a disociat de personajul Jeeves si a inglobat si tehnologia motorului de cautare Teoma, redirectionat catre ask.com.Tot in 2006 a fost numit al 4-lea motor de cautare din lume.

Astazi, cateva dintre plusurile motorului sunt :

*permite-prin unelte de cautare si optiuni de restrangere sau de largire a cautarii, accesul la informatii in functie de utilitatea si nu de popularitatea acestora ;

*ofera, prin iconita « Binoculars» (Binoclu), un preview al paginii gasite de motor, inainte de aceesarea link-ului ;

* algoritmul ExpertRank identifica pentru utlizator site-urile cu autoritate in domeniul subordonat cautarii si le listeaza primele ;

Baidu este un motor de cautare chinezesc (prin urmare utilizeaza caractere Hanji) care poate localiza pagini ce contin imagini si text. In perioada mai 2006-ianuarie 2007 a fost catalogat de catre compania Alexa (1*) al patrulea motor de cautare din lume.

Are ca puncte tari :

*cea mai populara optiune a sa , « MP3 Search », folosita pentru a downloada muzica, efectueaza si o listare a celor mai apreciate melodii chinezesti ; topul, efectuat pe baza numarului de download-ari pentru fiecare piesa, se numest Baidu 500 si este unul din topurile cu cea mai mare influenta si autoritate in China ;

*in afara de imagini si text, mai ofera :un serviciu Q&A, de intrebari si raspunsuri(Baidu Zidhao), accesul la diferite grupuri de discutie pe baza unui cuvant cheie introdus de utlizator (Baidu Post), o enciclopedie bazata pe tehnologia Wiki(2*) (Baidu Baike),o platforma de socializare(comunitate virtuala gen Yahoo360, My Space) numita Baidu Space si un serviciu Baidu Map, similar Google Map, dar disponibil numai pentru orase mari ;

*numit Google al Chinei, este un motor de cautare care se pliaza pe cerintele targetului, fiind, evident mult mai apreciat de catre publicul chinez decat alte motoare de cautare ;

*detine licenta de la guvernul chinezesc pentru a utiliza anumite informatii in mod normal protejate prin drept de copyright ;

(1*) Alexa Internet, Inc-companie subsidiara a Amazon.com, cunoscuta mai ales pentru site-ul http://www.alexa.com/ care ofera informatii despre populariteatea si traficul altor site-uri;

(2*) tehnologia Wiki-website care permite utilizatorilor, in urma unei inregistrari, sa adauge, sa editeze, sa modifice continutul paginii;

Naver (utilizeaza  caractere Hangul specifice Coreii de N si S) este cel mai popular portal din Coreea de Sud. A fost primul site coreean de acest gen care oferea servicii de cautare si de la aparitia din iunie 1999 a ramas leader pentru acest tip de servicii pentru mediul online corean.

Puncte tari ale motorului de cautare :

*se bucura de foarte mare credibilitate in randul experitilor web, drept dovada a primit numeroase premii (ex. Digital Grand Prize of the 1st Information and Communications Company Awards) si a fost catalogat, in 2000, de catre Korea Management Association Consultants ca cel mai bun motor de cautare din tara ;

*are varianta Junior Naver, care are ca target copiii ;

*detin si o baza de date cu o enciclopedie si un serviciu Q&A;

*serviciul Q&A, numit Naver KnowledgeIN (“in” inseamna om in coreeana) permite interactiunea intre utilizatori, astfel incat, spre deosebire de wikipedia, creaza o comunitate virtuala foarte activa; serviciul functioneaza astfel: un utilizator adreseaza o intrebare, i se ofera din partea altora raspunsuri; intrebarile si raspunsurile se formuleaza pe baza unei inregistrari prealabile, dar acestea apar pe site fara a arata si identitatea utilizatorului; cel care a lansat intrebarea decide care raspuns este cel mai bun; utilizatorul care a dat cel mai bun raspuns primeste puncte, iar vizitatorii cu cel mai mare punctaj sunt clasificati zilnic, cu optiunea de a-si dezvalui identitatea daca doresc;

Exalead este un motor de cautare frantuzesc ce face parte din proiectul Quaero, care vizeaza revolutionarea modalitatilor de cautare pe internet.

Puncte (foarte) tari :

*permite afisarea rezultatelor in functie de criterii precum :limba folosita in redactarea textului, localizarea geografica, tipul de documet cautat(.pdf ; .txt ;.xls ;.rtf ;.swf ;.ppt), termeni asociati cuvantului cheie ;

*ofera optiunea de a crea o lista de pagini favorite care va fi afisata direct utilizatorului in cadrul paginii principale ;optiunea se numeste Bookmarklet si necesita o inregistrare prealabila ;

*permite cautare audio, video si RSS ;

*in dreptul fiecarui rezultat gasit ofera un preview al paginii ;

*modalitatile de cautare avansata sunt mai diversificate decat la alte motoare de cautare ;exalead.com permite cautarea in functie de scrierea fonetica sau aproximativa a unui cuvant,in functie de termenii adeiacenti cuvantului cheie, de date calendaristice, de expresii regulate (1*) ;

(* 1) O expresie regulată este un şir de caractere care descrie o mulţime de cuvinte posibile (poate chiar o mulţime infinită). Lexemele (componente in care calculatorul imparte o informatie pentru a ii descifra semnificatia) tuturor limbajele de programare moderne pot fi descrise prin expresii regulate.

ZoomInfo este un motor de cautare pe verticala (1*) centrat pe relatiile stabilite intre persoane si companiile/organizatiile din diferite domenii.Foloseste internetul ca sursa pentru a crea automat profiluri ale unor firme sau angajati ai acestora.

Puncte tari:

*tehnologia permite asamblarea informatiilor biografice de pe diferite site-uri si prezentarea acestora intr-un singur document ;astfel motorul devine un mijloc foarte rapid de accesare ale anumitor informatii ;

*algoritmii folositi permit cautarea in functie de anumite cuvinte, fraze,paragrafe specifice pe care tehnologia site-ului le identifica reprezentative pentru o anumita comanie;

*ofera o baza de date larga si bine construita; in aprile 2006 numara 30 de milioane de profiluri de profesionisti in domeniul businessului si 2, 5 milioane de profiluri de companii;

*este un motor de cautare de nisa, care tineste un anumit public (interesati de business/din domeniul afacerilor) si se pliaza pe profilul acestuia;

(1*) cautarea verticala este parte dintr-o grupa mai mare cunoscuta sub numele de cautare specializata; aceasta din urma este o notiune relativ noua din domeniul internetului si consta in motoare de cautare care se concentreaa pe subiecte specifice
 

The 7 major steps for improving a site

Programator si cercetator in domeniul software, Jared Spool este o autoritate recunoscuta in domeniul uzabilitatii pe intrenet. Face parte din SIGCHI(Usability Professionals Association, the Association for Computing Machinery), si IEEE. (Institute of Electrical and Electronics Engineers) si preda la Tufs University Gordon. In 1998 a fondat User Interface Engineering, firma specializata in consultanta, training si cercetare in domeniul uzabilitatii pe internet:www.uie.com.

 

In articolul: ”The 7 major Steps For improving a web site”(Sapte pasi importanti pentru a imbunatati un site), Jared Spool prezinta cei mai importanti pasi pe care trebuie sa ii parcurga un web-designer pentru a realize un site bun.Astfel, recomandarile lui Spool sunt:

1.Efectueaza studii de cercetare: multi web-designeri se intreaba :”Care sunt utilizatorii mei/pe care ii vizez ? » si « De ce imi viziteaza pagina ? ».Cercetarea este unica metoda de a raspunde la aceste intrebari.

2.Testeaza uzabilitatea site-ului tau

3.Pe baza studiilor de cercetare si testelor de uzabilitate, construieste modele de design (design patterns) pe care toata echipa ta le va pune in aplicare.

4.Separa stilul de continut:prea multi web-designeri folosesc tehnici si programe care cer schimbari majore de cod pentru orice schimbare de design, oricat de simpla ar fi aceasta.De aceea, este recomandata utilizarea XHTML si CSS.

5.Scrie in functie de suport:a scrie pentru un « ecran » este diferit de a scrie pentru un ziar.

6.Organizeaza continutul pentru utlizator si foloseste cuvinte cheie.

7.Lucreaza pentru practica de zi cu zi:tine cont de contextul in care urmeaza sa fie vizitata pagina in cauza.

Sursa:uie.com,webpronews

“Nu ma pune sa gandesc”:Steve Krug

“Sincer? Am scris cartea (“Don’t make me think”n.a.) ca sa imi dublez rata de consiliere.”(Steve Krug pentru boxesandarrows.com)

Steve Krug este fondatorul firmei de consultanta in domeniul uzabilitatii “Advanced Common Sense” cu sediul in Chestunt Hill, Massachussttes si autorul cartii “Don’t make me think”(Nu ma pune sa gandesc), un ghid rezumativ despre facilitarea interactiunii utilizator-computer.

De-a lungul anilor, Krug a lucrat pentru Apple, Netscape, AOL, BarnesandNoble.com,Excite@home,Lexus.com.Cartea “Don’t make me think”(Nu ma face sa gendesc), cu subtitlul “A Common Sense Approach to Web Usability” (O abordare de bun simt a uzabilitatii pe net) trateaza, intr-un limbaj extrem de aceesibil, tema uzabilitatii pe internet. Structurata in 3 parti si 11 capitole, lucrarea porneste de la premisa ca un program/website bun ar trebui sa pe permita utlizatorilor sa isi duca la bun sfarsit sarcinile cat mai usor si cat mai rapid posibil.

Din punctul de vedere al lui Krug, o pagina buna trebuie sa aiba un design cat mai simplu si sa contina un text scurt, lizibil si scanabil: «Every question mark adds to our cognitive workload, distracting our attention from the task at hand»-Steve Krug (Fiecare semn de intrebare mareste efortul intellectual sin e distrage atentia de la sarcinile pe care le avem de indeplinit.

Tot el e de parere ca regula celor doua clickuri (dictatura celor 2 click-uri), nu mai este de actualitate, linkurile pot sa fie mai multe la numar, daca paginile catre care se face trimiterea au un continut clar, concis si cu o utilitate evidenta si imediata.

Navigarea este facilitata si prin respectarea unor conventii general valabile in organizarea paginii si la nivel de iconite si simboluri (de exemplu utilizarea pentru site-urile comerciale a iconitei care infatiseaza un carucior de cumparaturi este general cunoscuta si rapid inteleasa de utilizator).

Un site bun tine in primul rand cont de utilizator si are in vedere transmiterea cat mai corecta, rapida si concisa a mesajului site-ului. Autorul cartii e de parere ca nu este productiv sa faci un portret general al utilizatorului de internet, pentru ca exista foarte multe variabile care determina decizia : « imi place , nu imi place site-ul ». De aceea, Krug considera ca o pagina trebuie testata iniante de a fi lansata, recomandabil pe cat mai multi utilizatori.

Steve Krug afirma ca , ajungand pe o pagina de internet, utlizatorul trebuie sa gasesca raspunsul la urmatoarele intrebari :

1.Care est identitatea site-ului (la ce se refera ?)
2.Pe ce pagina sunt ?(cum se numeste site-ul)
3.Ce optiuni de navigare am ? (navigare locala)
4.Unde sunt eu pe pagina in raport cu ansamblul (ma aflu aici)
5.Cum pot sa fac o cautare ?

Sursa:boxesandarrows, ergolab , adobe, sensible

Jakob Nielsen-scurta prezentare

« Este inacceptabil ca ceea ce reprezinta baza noii societati sa fie atat de dificil de utilizat, in asa fel incat jumatate din populatie sa fie exclusa.Chiar si cei care au suferit invatand sa foloseasca internetul trebuie sa intampine zilnic dificultati.Ei se pierd, nu pot sa indeplineasca diferite sarcini si petrec prea mult timp navigand. Noi, oamenii, nu vom mai accepta aceasta situatie. Calculatoarele trebuie sa se adapteze la nevoile noastre in loc sa ne forteze sa facem acrobatii de circ. »*(Jakob Nielsen pentru Largeur.com)

Jakob Nielsen (nascut in 1957 in Copenhaga, Danemarca), este scriitor si consultant un uzabilitatea software-lui si web-designului.

Si-a obtinut doctoratul la Universitatea Tehnica din Danemarca (Danmarks Tekniske Universitet) cu o lucrare pe tema designul interfetei cu utilizatorul si automatica.A lucrat la Bellcore, IBM si la Sun Microsystems.

Ca si cercetator in domeniu, la inceputurile internetului , a prezis ca hypertextul este viitorul in materie de design de interfata si a publicat o carte pe acest subiect : Hypertext si Hypermedia (1990). Prezicerea s-a adeverit, iar cartea a mai aparut o data, intr-o versiune imbunatatita, in 1995, cu titlul : Multimedia si hypertext : Internetul si dincolo de internet ( Multimedia and Hypertext: The Internet and Beyond).

Impreuna cu un alt expert in usabilitatea internetului, Donald Norman a fondat, in 1998, Norman Nielsen Group, specializata in interactiunea dintre computer si utilizator (human computer interaction-HCI). Norman Nielsen Group beneficiaza de serviciile multur experti in domeniul uzabilitatii internetului, cei mai cunoscutii finnd cei doi, Norman si Nielsen, ca si consultantul Bruce Tognazzini.

(*) Afirmatia este reprezentativa pentru teorile promovate de Nielsen. Cercetatorul pledeaza pentru un internet mai rapid si mai usor de utlizat, pentru o interfata cat mai simpla a site-urilor (vezi site-ul propriu : www.useit.com). Opiniile sale si criticile dure aduse unor site-uri foarte populare au facut din el o persoana foarte controversata din domeniul uzabilitatii internetului.

Sursa:Wikipedia,Largeur

Rezumat:Concis, scanabil si obiectiv :Cum sa scrii pentru web

Studiu: Concise, Scannable and objective : How to write for the web (Concis, scanabil si obiectiv :Cum sa scrii pentru web)

 

Studiul efectuat de John Morkes si Jakob Nielsen in 1997 a fost realizat in trei etape si pe 81 de utlizatori web. Primele doua faze s-au bazat pe cercetare calitativa si au avut ca scop extragerea unor concluzii in ceea ce priveste modul de citire pe internet si preferintele utilizatorilor. A treia parte a studiului, bazata pe masurare si cuantificare, a formulat sapte ipoteze, dintre care sase s-au confirmat in totalitate, iar una partial.

Studiul din 1997 s-a bazat si pe idei formulate in cercetari anterioare, care stabilesc urmatoarele :

1.utlizatorii nu citesc integral informatia dintr-o pagina web, ci au o lectura pe diagonala : (scaneaza pagina);
2.utlizatorii nu agreaza paginile lungi, unde trebuie sa foloseasca frecvent bara de scroll ;
3.utilizatorii prefera informatii factuale si la obiect ;

Aceste trei concluzii au fost confirmate si de studiul din 1997. Pe langa acestea, in urma cercetarii calitative din primele doua etape, s-a mai stabilit ca utlizatorii :

-prefera ca site-urile sa aiba motoare de cautare, deoarece acestia doresc sa intre in posesia informatiei   cat mai repede ;
-doresc sa viziteze pagini web care sa se incarce rapid ;
-apreciaza informatia structurata clar si concis pe modelul piramidei inversate si pe sistemul « un paragraf=o idee » ;
-considera ca linkurile sunt utile pentru ca sporesc atat credibilitatea site-ului cat si placerea si utilitatea navigarii ;
-apreciaza un unghi de abordare amuzant, dar considera ca stilul de umor trebuie sa se preteze la publicul tinta al paginii respective ;

Pentru a treia etapa, 51 de persoane au fost puse sa parcurga cinci variante de pagini (fiecare alta varianta) cu informatia structurata in cinci moduri diferite : a)stil promotional (marketing)-aceasta a fost varianta de control ; b) stil care incurajeaza scanarea ; c) stil concis ; d) stil obiectiv ; e) stil obiectiv, concis si text scanabil ;

S-a pornit de la urmatoarele premise :

1.Utilizatorii care citesc pagini ce contin un text usor de scanat si redactat concis consuma mai putin timp pentru navigare decat cei care parcurg texte redactate in stil promotional (in cazul de fata varianta de control) ;
2.Cititorii de pagini scanabile si/sau concise fac mai putine erori decat cei care citesc variante redactate in stil promotional ;
3.Cei care parcurg pagini scanabile si/sau concise retin mai bine informatia transmisa decat ceilalti.
4.Utilizatorii de pagini scanabile/concise retin mai usor structura site-ului in cauza.
5.Cititorii paginilor scanabile si/sau concise si/sau obiective obtin mai multa satisfactie in urma parcurgerii textului oferit decat ceilalti.
6.Combinarea stilurilor biectiv, concis si scanabil este dezirabila deoarece va oferi rezultate mai bune in ceea ce piveste :timpul folosit pentru efectuarea sarcinilor, rata de eroare(mult mai scazuta), memorare si satisfactie subiectiva.
7.La efectuarea unui scor pentru fiecare tip de site, cel obiectiv, concis, scanabil, conbinat va avea un punctaj mai ridicat decat varianta de control.

S-au confirmat premisele 1, 2,3, 5, 6, 7. Ipoteza 4 a fost certificata doar partial, deoarece nu s-au sesizat diferente mari la acest nivel intre uilizatori.

Website pentru cursul Jurnalism Online

Pentru cursul de jurnalism on-line, propun ca fiecare grupa sa realizeze un site propriu.Competitia stimuleaza si, in plus, in echipe restranse comunicarea e mai eficienta.Tot in grupa e mai simplu sa ne impartim sarcinile :ne cunoastem mai bine si stim ce capacitati, competente are fiecare.

Pentru grupa mea (III) propun un site axat chiar pe tema jurnalism online.Pentru ca tendinta generala a presei este de a se muta pe internet, propun o evaluare concreta a acestei situatii, o mica cercetare pe tema :cum se scrie pentru internet, ce diferentiaza un articol pentru o varianta tiparita de unul publicat on-line, care este evolutia in materie, etc.

O alta idee este un site cu tema « LivInBucharest », care sa abordeze ideea de loisir si lifestyle in capitala din doua puncte de vedere :

1.activitati uzuale pe care le poti intreprinde in Bucuresti (cele prezentate si in ghiduri) :Film, teatru, restaurante, discoteci, baruri ;

2.activitati mai putin populare si popularizate :evenimente din viata studenteasca, evenimente pentru diferite tipuri de public (de nisa), obiective si locuri in Bucuresti mai putin cunoscute, dar interesante dintr-un anumit punct de vedere (aici imaginatia poate sa zburde, o strada, o casa, un magazin cu lucruri deosebite puse in vanzare, un local care nu este semnalat de ghiduri, dar care este recomandat dintr-un anumit punct de vedere, etc.)

Analiza site:La Libre Belgique

Date generale :Cotidianul « La Libre Belgique » apartine trustului IPM, unul din grupurile leader de presa francofona in Belgia.Alaturi de « Le Soir », este cel mai vandut ziar francofon in regiunea Wallonie si Bruxelles-capitale.Este si singurul cotidian belgian scris in franceza care are un tiraj important si in Flandre (zona neerlandeza a Belgiei)-acopera 14%din piata.

 

Site-ul www.llb.be reprezinta varianta on-line a ziarului, dar contine si stiri care nu apar in varianta tiparita, deoarece este permanent actualizat(cel mult din ora in ora).Vizitatorii site-ului au acces si la dosare de presa, arhive, podcasturi, bloguri.

Design :La nivel de design, din punctul meu de vedere site-ul ar trebui imbunatatit.Desi informatia este relativ bine structurata in pagina (pe categorii),culorile alese nu sunt foarte inspirate si devin la un moment dat deranjante.Astfel, pe langa nuantele predominante :grena-violet si gri, apar si tonuri de verde, albastru, portocaliu, etc.O combinatie mai simpla ar fi mai recomandata.

Meniul principal se afla in partea de sus, cu sectiunile :Accueil(Index) L’actu(Actualitate) Economie (Economie) Libre Entreprise,Culture(Cultura) Sports(Sport) Tendances(Tendinte) Agora(Agora) Services(Servicii) Plan du site(Planul site-ului) Ma libre.

Meniul secundar-se afla in parta stanga a paginii si cuprinde sectiunile :Abonnement(Abonament), Libre Entreprise, En Plus(In plus), Le journal(Ziarul), Services(Servicii), Publications(Publicatii), Syndication.

Pagina principala(Accueil) prezinta articolele cele mai importanate ale zilei, din orice domeniu sau de orice factura ( de la striri si reportaje la aricole de opinie).Celelalte pagini structureaza noutatile pe domenii.Astfel, pagina de actualitate(L’Actu), are articolele impartite pe domenii :Belgique, Europe, Monde (Din intreaga lume), Bruxelles, Brabant, Gazette de Liege, Hainaut, Namur (ultimele cinci reprezinta provinciile francofone ale Belgiei).

La fel, toate celelalte pagini care pot fi accesate din meniul principal, isi impart informatia pe domenii, in asa fel incat vizitatorul site-ului sa gasesca foarte usor ceea ce il intereseaza. Fiecare pagina are si o optiune « Les titres de la semaine »(Titlurile saptamanii), care ii da utlizatorului de internet posibilitatea de accesa arhiva saptamanala a ziarului numai pe domeniul respectiv.

Servicii :Optiunea « Services », ofera informatii despre diferite servicii ale siteului.Astfel, vizitatorii pot sa primeasca articolele publicate intr-un reader RSS, pot accesa pagina si de pe suporturi mobile PDA sau PALM, pot sa primeasca (prin abonare contra-cost) stiri din diferite domenii(actualitate, sport, meteo) prin sms(0, 5EU/sms), pot sa isi descarce de pe site un Newsbar.

Podcating : podcast la libre.be (dar care nu permite abonarea)-emisiunile pot fi asculate fie direct de pe site prin Ecoutez le podcast , fie prin deschiderea acestuia cu programe utlizate pentru ascultarea podcasturilor in general(iTunes, Podemus) ;prima varianta este nerecomandabila, deoarece podcasturile se incarca foarte greu in acest mod

Navigare rapida :Optiunea « Plan du site »(Planul site-ului) confera posibilitatea unei navigari rapide, deoarece pagina pune la dispozitie o schema a intregului site, structurata pe domenii, astfel incat vizitatorul ajunge rapid la stirile care il intereseaza.

Cautarea informatiilor pe site :site-ul ofera si o rubrica de cautare, fie generala, fie avansata, in functie de cuvinte cheie, date de publicare (de la… pana la) si rubrici.Vizitatorii au acces la toate articolele La Libre publicate din 1 decembrie 2000 .Cautarea se face in functie de prezenta cuvintelor cheie in titluri si texte ; rezultatele sunt afisate in ordine cronologica descrescatoare ;ortografierea cuvintelor cheie este importanta, acentele sunt luate in considerare.

Interactiunea cu vizitatorii :

1.Contact :iIn meniul secundar din index exista un link ce conduce catre o pagina cu toate datele de contact.

2.Comentarii :Vizitatorii pot lasa comentarii la posturile de pe blogurile site-ului, cat si la subiectele puse in Dezbatere(Débats) la sectiunea Agora. Pentru comentarii este interzis limbajul trivial si/sau stil SMS(abreviat).

Bloguri : blogurile sunt impartite in doua categorii :unele apartin unor jurnalisti (Jean-Paul Duchateau), altele sunt legate de un anumit eveniment ;

Publicitate-fie prin banere care apar pe pagina principala(Accueil), fie prin linkuri (Dossier batibow 2007-castea aflata in partea dreapta)

La Libre pentru nevazatori

Pagina ofera si un link catre un site adaptat pentru cei cu probleme de vedere.La adresa www.lalibre-accessible.be se afiseaza, intr-un format cat se poate de accesibil, toata informatia esentiala de pe la www.llb.be. Site-ul este structurat (interfata, asezare in pagina,grafica,etc) in baza observatiilor facute de societatea franceza Uriblog, specialist european in accesibilitatea pe WEB.

Site-ul ofera, printr-o optiune aflata in partea stanga sus a paginii de INDEX, si o varianta pdf a ziarului. Pagina este actualizata permanent, apare rubrica Nouvelles dépeches +Dernieres 24 heures.

Concluzii

Plusuri :

+informatia este foarte bine structurata, vizitatorul poate gasi usor ceea ce il intereseaza ;

+paginile sunt scanabile ;

+fotografiile au rezolutie buna si se incarca repede ;

+interesante si foarte bine structurate rubricile :La semaine en images (Saptamana in imagini), Imografiés Animées (dosare tematice care dezbat pe larg o anumita tema, avand ca suprt imagini, harti, diaporame) si Dossiers (dosare tematice pe diferite subicte -Alegerile 2007, Incalzirea globala, Conflict Israel-Liban-cu articole si suporturi audio)

+desi e un ziar francofon, are principalele articole (En plus-rubrique langue) traduse in neerrandeza(alaturi de franceza, limba oficiala a Belgiei) ;

+++++La Libre pentru persoanele cu deficiente vizuale ; pagina are un design foarte simplist, caractere foarte mari (utlizatorul poate modifica formatul acestora-le poate mari sau micsora) ;usor de vizulaizat, utlizat ;

Minusuri :

-culorile folosite pentru interfata sunt deranjante ;

-podcasturile se incarca greu prin optiunea Ascultati podcastul(direct de pe site) ;

- – - – -in repetate randuri, intratea pe site este conditionata de inchiderea unei ferestre publicitare, care apare inainte de incarcarea propriu-zisa a siteului